Educația și condițiile istorice și sociale au modelat un caracter contradictoriu al cetățeanului grec: Pe de o parte, el consideră puterea ca o povară și luptă împotriva ei (...) Și pe de altă parte, o caută în aproape fiecare expresie individuală. S-ar putea spune că relația dintre grec și putere seamănă cu relația tinerilor cu părinții lor. Oarecum o relație de iubire-ură. Și explicația trebuie căutată doar în trecut: Se datorează experiențelor pe care cetățeanul grec le-a trăit și care acum s-au înrădăcinat în subconștientul său, începând de la stăpânirea otomană, ajungând la stăpânirea bavareză, instabilitatea și anormalitatea de lungă durată, Războiul Civil și dictatura de șapte ani. El le trăiește în fiecare zi și astăzi. (...) Astfel, cetățeanul adoptă o poziție defensivă și rezervată și se gândește cum, la prima ocazie, va "răsturna" statul, puterea.