Cu stilul său grafic, deformarea formelor și provocarea standardelor convenționale de frumusețe, Egon Schiele (1890–1918) a fost un pionier al expresionismului austriac și unul dintre cei mai impresionanți portretiști ai secolului al XX-lea. Fiind îndrumat de Gustav Klimt, Schiele a fost atras inițial de stilul sclipitor al Art Nouveau, înainte de a-și dezvolta propriul stil mai dur și provocator, cu linii puternice, nuanțe vii și forme alungite. Portretele sale productive și autoportretele au șocat societatea vieneză cu o intensitate psihologică și sexuală nemaiîntâlnită, preferând poziții erotice, expoziționiste sau înfiorătoare în care fie el, fie modelele sale sunt la sol, cu picioarele îndoite și deschise, privind fix pe spectator sau expunându-și organele genitale. Modelele sale sunt uneori scheletice și bolnave, iar alteori puternice și senzuale. Mulți contemporani de-ai săi au considerat opera lui Schiele nu doar urâtă, ci și inacceptabilă din punct de vedere moral; în 1912, artistul a fost întemnițat temporar pentru imoralitate. Astăzi, opera sa este celebrată pentru abordarea sa revoluționară asupra corpului uman și pentru caligrafia sa directă și extrem de intensă, aproape furioasă. Această carte prezintă operele cheie ale lui Schiele, introducând cariera sa scurtă dar urgentă și contribuția sa profundă la dezvoltarea artei moderne, care ajunge până la lucrările unor talente contemporane precum Tracey Emin și Jenny Saville.

Pagini: 96, Anul Publicării: 0906, Dimensiuni: 21x21cm