În Domnița Julia, conflictul este dublu: între cele două sexe și între două clase sociale. Julia și Jean reprezintă atât complexul adversarial vechi de secole între feminin și masculin, cât și taberele opuse: o aristocrație coruptă și nelegitimă, care decădere, și o clasă populară care se ridică fără milă. Tragedia se desfășoară într-o singură acțiune cu doar trei personaje.

Într-o noapte de vară la domeniul conelui, domnița Julia, fiica sa de 25 de ani răsfățată, îl atrage într-un joc amoros pe servitorul tatălui său, Jean, un tânăr educat și inițial umil. Însă rapid, echilibrele se înrăutățesc și dorințele reprimate ies la iveală: domnița Julia este slabă și nefericită, iar Jean, cu o atitudine oportunistă, vrea să profite de această relație pentru a avansa social și economic.

♦ Cea mai puternică se desfășoară într-o cafenea goală în ajunul Crăciunului. Monologul doamnei X, care este căsătorită cu Bob, directorul teatrului, se adresează Ameliei, actriță și iubită a soțului ei. Una vorbește, cealaltă tace, fără a se distinge care este cea mai puternică.