Povestea Pământului și a organismelor pe care le susține este mult mai măreață decât orice blockbuster de la Hollywood, plină de răsturnări de situație demne de un bestseller de suspans. Cu peste patru miliarde de ani în urmă, o mică planetă s-a format din acumularea de resturi stâncoase care se învârteau în jurul unei stele relativ tinere. În primii săi ani, Pământul trăia la marginea dezastrului, fiind bombardat de comete și meteoriți, în timp ce oceanele de magmă neliniștite acopereau suprafața și gazele toxice sufocau atmosfera. Cu timpul, totuși, planeta a început să se răcească. Continentele s-au format doar pentru a fi sfărâmate și mai târziu să se ciocnească, făcând să răsară lanțuri muntoase impresionante, majoritatea dispărute în timp. Înțelegerea istoriei Pământului ne ajută să realizăm cum s-au format nu doar munții, oceanele, copacii și animalele din jurul nostru, ci și aurul, diamantele, cărbunele, petrolul, precum și aerul pe care îl respirăm.

Și, în acest fel, povestea planetei ne oferă cadrul necesar pentru a înțelege cum activitățile umane transformă lumea în secolul XXI. În cea mai mare parte a istoriei sale, casa noastră a fost neprielnică oamenilor, iar unul dintre cele mai durabile învățăminte pe care ni le oferă geologia este cât de efemeră, fragilă și prețioasă este clipa noastră prezentă. Astăzi, titlurile de ziare par adesea desprinse din Apocalipsa lui Ioan: incendii fără precedent în California, Amazonul în flăcări; recorduri de temperaturi ridicate în Alaska și topirea accelerată a ghețarilor din Groenlanda; uragane gigantice care mătură Caraibe și coastele Golfului Mexic, în timp ce inundații „de o sută de ani” inundă tot mai frecvent statele din Midwest-ul american.