Copilul cere constant ceva de la părinții săi. Dimensiunea cererii asimetrice este un element structural al relației dintre părinți și copii. Carantina și pandemia au provocat o inflare a cererilor copilului, care ajungea uneori la limitele unei presiuni insuportabile sau chiar ale disperării. Elementul structural a dobândit dimensiuni de simptom, având efecte negative pentru toți.

Ridicând cu acuitate întrebarea: Poate copilul să învețe să ceară având în vedere și cealaltă persoană? Simțind capacitățile, disponibilitățile și dispoziția sa? Și dacă da, cum? Analiza mecanismelor cererii evidențiază o metodă simplă și imediat aplicabilă care conduce copilul spre această realizare dezvoltativă.

Părinții și educatorii sunt parteneri necesari și valoroși ai copilului în parcursul de la cererea brută narcisistă la cererea artistică. Nikos Sideris cunoaște profund lumea și sufletul copilului, iar contribuțiile sale psihopedagogice au întâmpinat un răspuns extrem de favorabil.

Cu această lucrare, el îmbogățește cunoașterea și practica creșterii copilului, având în vedere și părinții săi. Care, paradoxal, sunt și ei oameni ― chiar dacă uneori copiii ignoră acest lucru, dar și ei uită încercând să devină super părinți, fără să fie nevoie.