Planta Harpagophytum procumbens, cunoscută sub denumirea de gheara diavolului, face parte din familia Pedaliaceae. Este o plantă erbacee târâtoare, perenă, cu o rădăcină centrală rezistentă. Frunzele sale sunt neregulate și gri-verzui, iar florile sale au formă de trompetă și sunt de culori roșii, mov și roz. Fructele sale sunt lemnoase, ovoide și conțin semințe negre și maro.

De obicei prosperă în zonele de câmpie și în dunele de nisip și este asociată cu peisajul arid și nisipos al deșertului Kalahari. Utilizarea tradițională a plantei a fost popularizată de către localnicii din Africa de Sud către cuceritorii europeni. Studiile au arătat că utilizarea plantei timp de 8-12 săptămâni poate reduce durerea și poate îmbunătăți funcția fizică a corpului la persoanele cu osteoartrită.

Substanța principală a plantei care răspunde de eficiența sa este arpagosida și beta-sitosterolul. Valoarea ghearei diavolului în tratarea artritei, reumatismelor și durerilor musculoscheletice este recunoscută internațional. În plus, gheara diavolului are proprietăți antiinflamatoare datorită iridoid glicozidelor pe care le conține.

Rădăcina uscată a plantei este utilizată în ceaiuri, capsule și tablete. Pentru prepararea unui decoct, se fierbe o linguriță de rădăcină uscată mărunțită într-o cană și jumătate de apă timp de 15 minute, apoi se strecoară. Doza zilnică nu trebuie să depășească 2-2,6 grame.

Precauții: Nu se recomandă administrarea sa de către persoanele diabetice fără supraveghere medicală și nici de către cei care urmează tratamente pentru hipertensiune sau ulcer gastric. Planta poate stimula secreția de acid gastric, fapt care poate crea probleme persoanelor cu ulcer peptic sau gastrită.