Cartea scoate la lumină provocarea geo-spațială, cu toate subiectele, problemele și dificultățile aferente, care constituie o problemă structurală a țării, de la Revoluția din 1821 până în prezent.

Un subiect important care nu preocupă curentul principal al istoriografiei. O problemă de deviere cronologică de la modelul european, care devine înțeleasă dacă cineva se concentrează pe aspectele de bază ale acesteia, precum de exemplu, cartografia, cartografierea, hărțile, cadastrul, gestionarea informației geografice, aranjarea utilizărilor terenului, normalizarea planificării geo-spațiale în toate scările sale utile - locale, regionale, naționale.

Încercă să explice motivele perpetuării problemei. Influența sa asupra consolidării unor mentalități patologice și fricoase ale administrației în problemele legate de teren, care afectează relația stat-cetățeni și conduc în cele din urmă la mentalități și constrângeri contraproductive și anti-dezvoltare, incompatibile cu concepția și practicile unui stat european.

Contribuie la reflecția asupra ce tip de stat european am reușit să construim după Revoluția din 1821 și ce am realizat în cei 200 de ani de atunci; când încă nu s-au soluționat multe probleme legate de aspectele tehnologice și de gestionare, referitoare la geo-spațiu, care constituie precondiții pentru dezvoltarea unui stat democratic normal, convins că este european.