Romanul despre copilărie și adolescență, povestea unei educații, aventura psihologică și morală cu o valoare universală, Marea Speranță, penultima operă finalizată de Dickens, surprinde prin prospețimea sa, prin inovația constantă a inventivității și prin comic. Eroul-narator, Pip, trece de la copilărie într-un sat, unde este ucenic fierar, la o adolescență fastuoasă și dezordonată în Londra. Momentele patetice se alternează cu momentele amuzante. Povestea condamnatului îmbogățit și condamnat la moarte este demnă de Victor Hugo. Prezența viselor sau a unor scene fantastice, cum ar fi vederea bruscă a ghilotinelor la intrarea în oraș, conferă romanului dimensiunea sa poetică. Și există ceva surprinzător de modern în cele două finaluri, unul nefericit, celălalt fericit, ale romanului, în momentul în care bărbatul, Pip, și femeia, Estella, au fost maturizați și pedepsiți de încercări.