Istoria Vourlelor, unui imens bordel public din Drapetsona, care a fost autorizat de municipalitatea Pireu în 1875 pe un teren al familiei ministrului Panagiotis Pipineli și care a funcționat timp de șase decenii sub protecția statului și paznicii poliției.

Era înconjurat de un zid înalt, avea aripi cu celule uniforme și semăna cu o închisoare. Și, de fapt, în timpul ocupației a fost transformat într-o închisoare și ca închisoare și-a încheiat cariera în 1970 când a fost demolat.

Vourle erau fundul ierarhiei iubirii plătite. Acolo s-au adunat prostituatele care nu aveau nici nume, nici viitor și ieșeau doar cu o permisiune specială. Nici vocea lor, desigur, nu ieșea din zidurile Vourlelor.

A trecut aproape 80 de ani de când a fost închis bordelul-cazarma. Aceste femei nu mai trăiesc de ani de zile. Cartea este un omagiu adus femeilor Vourlelor, a căror anxietate a fost să rămână ceva în urma lor pentru a aminti de existența lor chinuită.

„Eu nu voi îmbătrâni niciodată. Mi-a spus o țigancă că mă va omorî cineva. Cu atât mai bine!”