Însă, ce informații noi are să ne adauge Jurnalul lui Gheorghe Kumba? Primul se leagă de statutul autorului: mărturia unei persoane care este „tehnician” al economiei, observator și evaluator al tranzacțiilor economice, o persoană care vorbește despre comercianți și lumea afacerilor, fără, totuși, a face parte din ele, nu este doar interesantă, ci și valoroasă.

Naratorul dispune de cunoștințele necesare pentru a verifica corectitudinea modului în care sunt reflectate pe hârtie actele economice, știe cum se înființează o afacere și cum ar trebui să fie gestionarea rațională a acesteia într-o economie comercială.

Un al doilea element se referă la rețelele de rudenie și antreprenoriat care constituie motorul ce alimentează migrarea de-a lungul marii artere comerciale fluviale, care este Dunărea. Jurnalul evidențiază modul în care funcționează rețeaua mitileniotă în orașele de pe malurile apei și cum este conectată atât la locul de origine, cât și la comerțul internațional.

Avem informații și despre alte două rețele ale diasporei grecești care funcționează în același loc, dar cu specializări profesionale diferite: una este a Epiriților, cealaltă a Eptanizienilor.

Un al treilea element, poate și cel mai rar, este reflectarea activității închirierii marilor proprietăți în România. Deși închirierea a fost adăugată la final la rețeaua de afaceri a fraților Kumba, după ce aceștia au lucrat în principal ca comercianți și transportatori de cereale cu sediul în Calafat, în avalul Dunării, Gheorghe descrie detaliat modul de organizare a închirierii unei mari proprietăți, obligațiile legale și financiare ale părților implicate, lucrările pentru îmbunătățirea eficienței, complexitatea ținerii evidenței contabile și modul de soluționare a disputelor care apăreau între țărani și chiriași.

Un ultim element se referă la viața în locul natal în relație cu viața din România. Călătoriile lui Gheorghe Kumba se desfășoară în cadrul geografic al încă vastului Imperiu Otoman, pe urmele comerciantului ortodox balcanic într-o epocă, însă, de schimbări intense și de reforme politico-sociale.

Având ca punct de plecare spațiul insular al Mării Egee și direcția spre Balcani și granițele austro-române, și având pașaportul de cetățean otoman creștin, Gheorghe Kumba vizitează țara de interior balcanică. Parcurge locuri familiare, dar în același timp și necunoscute, care simt pe pielea lor povara unor schimbări fundamentale ce răstoarnă echilibrele seculare, promovând restructurări drastice.