„Aceste locuri erau umede, întunecate și inundate cu o lumină specifică. Îmi amintesc de luminile roșii și violet. Și toată acea nebunie de pe scenă care era generată de combinația instrumentelor naturale cu sintetizatoarele. Ascultai acea bas agresivă, animalică care te trăgea, te împingea înainte.

Imediat ce au început să cânte, am realizat că trebuia să fiu acolo, trebuia să mă întorc la această experiență a muzicii, a versurilor și a prezenței lui Trent. Uitasei cât de mult „nerv” adaugă la muzica NIN chitara live și percuția.

Când au cântat „Head Like a Hole” ca ultim piesă a fost copleșitor. Pur și simplu mă bucuram de moment. Totul era ideal în acea noapte, și ploaia încă… ”

Daphne Carr este autoare, critic de muzică și curator al seriei editoriale Best Music Writing.