Prezenta ediție a Concertului al Cincilea este rezultatul unor corecturi reînnoite. Pe lângă comparația cu autograful partiturii (în Biblioteca Regală din Berlin), am comparat textul cu trei ediții diferite ale ediției originale care a fost publicată de Breitkopf & Hartel, înregistrare 1613, care sunt numite A, B și C, respectiv. Toate cele trei ediții provin de pe aceleași plăci, deși C are o pagină de titlu nouă. Edițiile A și B sunt destul de asemănătoare exterior, dar în B au fost corectate câteva greșeli importante, care, conform autografului partiturii cel puțin, ar fi trebuit să fie corectate înainte de publicarea ediției A. În ceea ce privește celelalte corecturi incluse în B, există puține îndoieli, judecând după elementele externe și interne, că sunt direct trasabile intențiilor compozitorului. Aceste modificări, desigur, se regăsesc și în C.