Viața? Ce este viața? Ai încercat și tu să o explici, să o interpretezi, să o simți. Viața este contraste. Cum însă, din aceste contrast, iese la iveală unicitatea ei?

Viața este frumoasă, dar uneori și urâtă. Viața este luminoasă, dar de multe ori și întunecată. Ziua este frumoasă, pentru că există noaptea. Dragostea este frumoasă, pentru că există ura. Viața este frumoasă, pentru că există moartea. Tăcerea devine profundă atunci când, în fundal, există zgomot.

Alb întâlnește negru, adevărul minciuna, fericirea nefericirea, bucuria tristețea, plăcerea durerea, optimismul pesimismul, realizarea dezamăgirea, întâmplătorul fatalul. Pentru a simți, ai nevoie de opus.

Pentru a ajunge în rai, trebuie să treci prin iad. Pentru ca pacea să vină, a fost nevoie ca unii să lupte pentru a o asigura. Pentru a te ridica, trebuie să cadă, pentru a câștiga, poate, trebuie să pierzi. Pentru a aprecia o prezență, probabil, va trebui să te acomodezi cu o absență.

O oportunitate poate că nu este suficientă, de aceea „întotdeauna” ți se oferă o a doua, atâta timp cât îți deschizi ochii și vezi clar, atâta timp cât îți deschizi urechile și o asculți, atâta timp cât îți deschizi sufletul și o simți.

POSIBIL CA SCHIMBAREA SĂ CERE SĂ TE SCHIMBI TU...