– Știi de ce dragonii noștri sunt atât de mari și umflați, Ophelia? Pentru că sunt plini de cuvinte care nu au fost rostite, de voci pe care nu le-am ridicat atunci când ne durea. Tot ce nu este spus umflă dragonul. De aceea, când reușim să vorbim, dragonul se dezumflă și se potrivește mai bine în interiorul nostru. – Și pleacă la un moment dat? – Nu cred. Doar se micșorează și face loc pentru următorul care va crește în noi. Cu micii noștri dragoni, învățăm să trăim. O fată care simte că există doar atunci când oferă altora încearcă să-și amintească când și-a purtat armura albă. Un cal care este speriat de trecutul său, o pisică ce vrea să fie eliberată de propriul trecut și un câine ciobănesc bătrân care nu uită cum a fost salvat. Un grup neobișnuit care pornește într-o călătorie aventuroasă în căutarea oglinzii care va dezvălui secretele trecutului și poate le va oferi răspunsuri la ceea ce îi frământă. O poveste despre sindromul Cavalerului Alb, despre dragonii din noi și despre nevoia noastră de a ne vindeca trauma și de a renunța la armurile care ne-au fost impuse.