În primul rând, cartea nu este o poveste pentru copii. „Abordează” o temă importantă și o face într-un mod care poate fi înțeles și de către copii, implicând în joc, prin informațiile pe care le conține, chiar și adulții, atât părinții cât și pe toți ceilalți, care în încercarea noastră de a ne exprima dragostea putem exagera uneori.

Ceea ce ne-a impresionat este că, deși ilustrația nu este exact „pentru copii”, copilul nostru ne cerea încă de la un an și jumătate să i-o citim, rămânând atent și la imagini. În biblioteca noastră pentru copii avem peste 100 de cărți, deci există opțiuni, ceea ce face „obsesia” pentru această carte și mai remarcabilă.

Când o citim, reproducem gestul de a spune „nu” la îmbrățișările pe care nu le dorim, iar el (care încă nu vorbește) repetă același gest, fie când se întâmplă ceva ce nu îi place (de exemplu, când l-a lovit un copil în parc), fie când îi atragem noi atenția asupra unei acțiuni pe care nu ar trebui să o repete. O carte importantă care nu urmărește distracția, ci învățarea și educația.