Premiul Ondaatje (Royal Society of Literature)

Premiul pentru Biografie Slightly Foxed

Cel mai bun carte al anului de: New Yorker, Financial Times, Guardian, Times Literary Supplement și Sunday Times.

Lea crește în Albania la sfârșitul anilor '80, o țară în care ideologia de stat a înlocuit oficial religia. În acele vremuri era aproape imposibil să intri sau să ieși din Albania. Era un loc cu cozi interminabile și lipsuri în magazine, cu execuții politice și o poliție secretă atotputernică.

Pentru Lea, era acasă și siguranța ei. Oamenii erau egali, vecinii se ajutau reciproc și copiii, crescând, ar construi o lume mai bună. Existau un scop comun și speranță. Și apoi, în decembrie 1990, cu un an după căderea Zidului Berlinului, totul s-a schimbat aproape peste noapte. Statuile lui Stalin și Hoxha au fost dărâmate. Puteai vota liber, să te îmbraci cum vrei, nu mai trebuia să îți fie frică că te va auzi o ureche indiscretă.

Însă fabricile se închideau, locurile de muncă dispăreau și familii întregi plecau, cu miile, către Italia și Grecia, sisteme piramidale agresive predominau, alături de criminalitate organizată și trafic de persoane. Tatăl ei a fost nevoit, în ciuda credințelor sale de stânga, să facă concedieri, iar mama ei s-a transformat într-un politician conservator pe modelul Margareth Thatcher.

Upi combină personalul și politic, literatura cu teoria politică, într-o carte impresionantă. Este povestea unui copil care a crescut literalmente între două lumi, este cartea unei persoane care s-a confruntat cu Sfârșitul Istoriei și care se întreabă astăzi despre sensul acestui cuvânt.

„Citind din nou și din nou cartea lui Upi, simțim cât de mult modul în care abordează temele ei fundamentale, politica, istoria personală, semnificația în sine a libertății, ne privește pe toți astăzi”.   Sandeep Parmar, Patrice Lawrence, Philippe Sands (reflecția Premiul Ondaatje)

„O carte uluitoare și minunată”.   Nigel Warburton

„Reflexivă, plină de umor, perspicace, cu observații ascuțite, o autobiografie a copilăriei cum sunt foarte puține – o carte cu adevărat minunată”.   NOEL MALCOLM

„Prima carte după Prietena mea minunată a lui Ferrante pe care am recomandat-o cu insistență prietenilor, familiei și colegilor să o citească… o autobiografie zguduitoare și o reflecție profundă asupra a ce înseamnă libertatea”.   Ruth Scurr, Spectator, Cărțile Anului

„Combină minunat personalul cu politic și ne oferă o carte de neuitat, umoristică, emoționantă și în același timp absolut serioasă, o carte care va fi citită mulți ani de acum înainte”.   DAVID RUNCIMAN

„Călătoria adolescentă a Leei Upi la sfârșitul comunismului albanez spune o poveste universală: a noastră este o eră a colapsului iluziilor pentru multe generații”.   PAUL MASON

„O poveste personală penetrantă, sfâșietoare și emoționantă, povestea unui copil care crește în mijlocul marii schimbări istorice – ideologie, război, pierdere, incertitudine”.   TARA WESTOVER

„Impresionant. Lea Upi are un talent nativ de povestitor. O carte captivantă, adesea hilară, sfâșietoare, penetrantă, un adevărat capodoperă”.   OLIVIA SUDJIC