Dr. Ebadi este o voce neobosită pentru reformă în Iranul său natal, unde argumentează pentru o nouă interpretare a legii Sharia în armonie cu drepturile umane vitale, cum ar fi democrația, egalitatea în fața legii, libertatea religioasă și libertatea de exprimare. Este cunoscută pentru apărarea figurilor disidente și pentru înființarea unui număr de organizații non-profit dedicate drepturilor omului. În 2003, a devenit prima femeie musulmană și prima iraniană care a primit Premiul Nobel pentru Pace.

Ea își relatează copilăria și creșterea înainte de Revoluția Iraniană, educația și anii de student la Universitatea din Teheran, căsătoria și provocările acesteia, credința sa religioasă și viața sa ca mamă și ca apărătoare a opresatelor. Ca activistă pentru drepturile omului, în special pentru femei, copii și deținuți politici în Iran, autobiografia sa este o lectură obligatorie pentru oricine este fascinat de povestea de viață și de convingerile unei femei curajoase și neobișnuite, precum și pentru cei interesați de evenimentele actuale (în special cele din Orientul Mijlociu) și pentru cei care doresc să afle adevărul despre poziția femeilor într-o societate musulmană.