Considerat de Rumi "maestrul" poeziei mistice sufi, Attar este cel mai bine cunoscut pentru poezia sa epică Conferința păsărilor, o poveste alegorică magnifică despre căutarea sensului sufletului. Poezia relatează călătoria periculoasă a păsărilor lumii către vârfurile îndepărtate ale Muntelui Qaf, în căutarea misteriosului Simurgh, regele lor. Anecdotele fascinante și umorul lui Attar îmbină sublimul cu banalul, spiritualul cu lumea și religiosul cu metafizicul. Reflectând întreaga evoluție a tradiției mistice sufi, poezia lui Attar modelează evadarea sufletului din îmbrățișarea rațională a minții.