Chiar dacă Cartea Orelor este opera tinereții lui Rilke, conține germenele convingerilor sale mature. Scrise ca rugăciuni primite spontan, aceste poezii celebrează un Dumnezeu care nu este Creatorul Universului, ci însăși umanitatea și, mai presus de toate, acea parte a umanității care este intens conștientă, artistul. Traducerile clasice ale lui Babette Deutsch - născute din "dorința pură de a cânta ceea ce a cântat poetul" (Ursula K. Le Guin) - surprind armonia bogată și imaginile sugestive ale originalului, transportând cititorul la noi culmi de inspirație și muzicalitate.