Alice Miller a obținut recunoaștere pentru munca sa revoluționară asupra cauzelor și efectelor abuzului asupra copiilor. Aici, ea lucrează pentru a demola zidul de tăcere care înconjoară suferințele din copilărie timpurie și modul în care acestea afectează viața de zi cu zi, politica, media, psihiatria și psihoterapia. Încrederea și dependența unui bebeluș față de părinții săi, dorința sa de a fi iubit și de a iubi în schimb, sunt nelimitate. Exploatarea acestei dependențe, confuzia dorințelor unui copil și abuzul încrederei sale, pretinzând că acest lucru este într-un fel benefic pentru el, Alice Miller condamnă ca pe un act criminal, comis din ignoranță și refuzul de a schimba. Prima etapă esențială în acest proces de vindecare este simțirea adevărului experienței noastre. Doar acest lucru, scrie Alice Miller, ne poate permite să recunoaștem evenimentele din copilărie și să rezolvăm consecințele acestora, astfel încât să putem duce o viață conștientă și responsabilă. Dacă știm și simțim ce ni s-a întâmplat atunci, nu ne vom dori niciodată să ne rănim pe noi înșine sau pe alții acum.