«Motivul personal pentru studiul Hermoupolis a fost întărit de fascinația pe care a avut-o crearea unei orașe din nimic în cuptorul Revoluției Grecești și de dezvoltarea sa cu adevărat impresionantă: a devenit unul dintre cele mai importante orașe ale statului grec în secolul al 19-lea și în același timp un important centru de tranzit pentru comerțul internațional între Est și Vest, având un impact semnificativ pe cele două laturi ale Mării Egee și în general în Mediterana de Est.

A fost evident că soarta orașului în perioada sa de apogeu a fost condusă de o clasă urbană care, datorită puterii sale economice, păstra suficientă independență față de autoritatea centrală și a reușit să își exprime opiniile asupra caracterului așezării, precum și asupra multor aspecte ale vieții sociale.

Impresia pe care a lăsat-o Hermoupolis asupra tânărului rege George I în prima sa vizită, care a spus că i-a adus aminte de Liverpool, mi-a oferit ocazia pentru prima parte a subtitlului cărții.

Un alt motiv, poate cel mai atractiv, a fost cercetarea modului în care hermoupolitii au trăit declinul orașului lor în ultimele decenii ale secolului al 19-lea. Ce fel de rezistențe și soluții alternative au propus, ce compensații au căutat pentru a menține într-o oarecare măsură echilibrele vechi, nu doar economice.

Aici se remarcă decizia îndrăzneață a unor capitaliști de a înființa mari unități textile la începutul secolului, angajând sute de bărbați șomeri sau subangajați și numeroase femei. Astfel s-a creat un adevărat oraș al bumbacului, al cărui nume a fost dat în cea de-a doua parte a subtitlului cărții. Cu această nouă orientare economică, orașul a reușit să își păstreze o poziție semnificativă între marile orașe provinciale grecești.

Și aici sosirea câtorva mii de refugiați din Asia Mică a stimulat din punct de vedere demografic societatea și a permis diverse completări reciproce. Începând cu începuturile anilor 1930, totuși, orașul va trăi și el această mare criză economică. În timpul ocupației va pierde din cauza foametei aproximativ 1/3 din populația sa, un procent de mortalitate mai mare în mod proporțional decât cel al Atenei.

Realitatea de după război va fi dureroasă. Cu dificultate se vor închide rănile ocupației străine, în timp ce se adaugă altele din cauza războiului civil, odată cu sfârșitul căruia se oprește și narațiunea». [Din Prefața cărții]