Recenta bicentenară a Revoluției Grecești din 1821 a readus în prim-planul istoriografiei, precum și în discuția publică, marea epocă a revoluțiilor, așa cum a fost modelată în special de influențele și efectele Revoluției Franceze asupra continentului european și dincolo de acesta.
Dacă bicentenarul Revoluției Franceze din 1989 a coincis cu schimbările care au urmat prăbușirii regimurilor totalitare din Europa Centrală și de Est, bicentenarul grecesc a coincis cu alte provocări de amploare planetară, cu care idealurile și proiecțiile teoretice ale epocii revoluțiilor sunt chemați să se confrunte.
Ce-a de-a treia ediție revizuită a prezentei monografii, dedicată receptării ideilor Revoluției Franceze în sud-estul Europei și funcționării acestora în tradițiile ideologice ale popoarelor din regiune, reafirmă o serie de întrebări ale căror clarificare poate permite o mai bună înțelegere în special a tranziției societăților balcanice spre gândirea politică a modernității, așa cum este exprimată de naționalism și de reflecția asupra perspectivelor libertății.
În paginile cărții, autorul prezintă un dialog istoriografic între schemele interpretative și discuțiile teoretice provocate de bicentenarul din 1789 și de mărturia parcursului istoric al popoarelor balcanice în timpul epocii revoluțiilor, așa cum este înregistrat în consolidarea mentalității revoluționare, în critica liberală a Revoluției Franceze și în evoluția radicalismului balcanic de la inițiativa revoluționară a lui Rigas Velestinlis până la revoltele românești din 1848.
