Atitudinea față de moarte, religiozitatea în general, fenomenele demografice etc. ne conduc să formulăm încă o întrebare: în ce măsură mentalitățile și comportamentele au fost influențate în timpul anului 1821, dacă au apărut noi sensibilități, dacă s-a conturat imaginea unei lumi diferite în contrast cu viziunea mântuirii impusă de biserică, modul în care este conștientizată și trăită Revoluția în funcție de regiuni și grupuri sociale.

Și la nivelul cotidianului este de cercetat, de asemenea, cum sunt abordate diversele probleme pe care procesul revoluționar le aduce, adesea în mod violent, în discuție: sentimentul diferit al spațiului și timpului, în special din cauza mareei de mobilitate a oamenilor și ideilor; schimbările în îmbrăcăminte, armament, distracție, alimentație, locuință, în modelele de ostentație în general; dorința de bucurie și plăcere imediată, în combinație cu sentimentul sau teama de moartea iminentă.

Cine este, în cele din urmă, revoluționarul 'Grec'? Nu este încă ușor să oferim un răspuns coerent. Totuși, câteva elemente menționate aici și acolo arată că acest domeniu de cercetare nu va funcționa în gol și că dinamica Revoluției a lăsat, într-o măsură mai mică sau mai mare, o amprentă profundă asupra tuturor celor care au participat la aceasta, cu nume și fără nume.