În ceea ce privește în mod special Vampirii, trebuie notat despre personajele acestui dramă următoarele: Cel mai ușor de descifrat psihologic în Vampiri este Oswald, protagonistul. „Un artist nevrotic”, cum spune Prozor.

Câteva exagerări în mișcări, gesturi, expresia feței și chiar uneori în tonul vocii nu numai că sunt permise, dar sunt și necesare pentru o interpretare bună a psihologiei lui Oswald. Principala dificultate a rolului constă în special în modul în care actorul va putea să prezinte estetic, dar nu brusc, în dialogurile secundare retorice ale lui Oswald, o anumită nepotrivire între starea lui psihică interioară și manifestarea exterioară – o nepotrivire care este un fenomen de obicei observat la nevroticii mai vioi și mai bolnăvicioși.

Ar fi o eroare ca Oswald să apară ca fiind în permanență posedat de conștientizarea destinului său tragic. Tot o greșeală ar fi tonul mult prea sentimental în manifestarea sentimentelor lui Oswald, o greșeală în care au căzut, după părerea criticii teatrale, și unii dintre cei mai buni actori ibsenieni ai teatrului european. La nevrotic există de obicei o manifestare vie, dar nici o sinceritate mare, nici stabilize sau profunzime a sentimentului...