Istoria Fotografiilor Arheologice examinează nu doar evoluția fotografiei arheologice în Grecia de la apariția sa până în prezent, adică până la înlocuirea fotografiei analogice cu cea digitală, ci și datele istorice și arheologice ale fiecărei epoci care se reflectă în mijlocul fotografic.

Se dezvoltă în două părți și un anexă: Pe lângă o prezentare generală a Istoriei Fotografiei în general, în capitolele separate sunt examinate subiecte specifice referitoare la apariția fotografiei arheologice, scopul acesteia în diferite epoci, interacțiunea fotografie-epocă, contribuția fotografului-arheolog la evoluția fotografiei ca document istoric și mijloc de exprimare artistică etc.

Această carte acoperă o lacună în cercetare, având în vedere că istoria fotografiei în Grecia a fost studiată în detaliu, dar nu și fotografia arheologică. Partea a doua examinează sectoare specifice ale fotografiei arheologice, cum ar fi fotografierea monumentelor, siturilor arheologice și sculpturilor.

Cartea se încheie cu concluziile și anexă.