Schimbarea tehnologică progresivă care caracterizează cea de-a 4-a revoluție industrială a generat probleme specifice și adesea noi în lumea muncii. Noile tehnologii disruptivă, adică cele care nu doar că evoluează existing, ci le diferențiază într-un mod neașteptat prin interconectare și interoperabilitate, au provocat schimbări radicale în relațiile industriale și o schimbare de paradigmă în reglementarea lor juridică.

În fața acestor evoluții fără precedent, apare întrebarea dacă regulile și instituțiile dreptului muncii care sunt în vigoare astăzi — la nivel național, internațional și supranațional — sunt capabile să facă față schimbărilor rapid dezvoltate în lumea muncii care rezultă din organizarea digitală a afacerilor, sau dacă este necesară adoptarea unor reguli noi și, dacă da, în ce direcție. Acestea sunt exact întrebările la care autorii își propun să răspundă în prezentul volum intitulat “Digitalizare în Muncă: Provocări și Perspective”, publicat în cadrul Proiectului Jean Monnet “Proceduri pentru identitatea constituțională a Uniunii Europene: Carta Drepturilor Fundamentale ale UE/Drepturile UE” și realizat de Centrul de Drept Economic Internațional și European (CIEEL) între 2020-2023.