UTILIZAREA DROGURIlor pentru toți acești tineri, care își perindă existența nefericită pe străzi și în piețe, devine un joc de ruletă rusească, o confruntare constantă cu moartea. Caută disperat doza lor, știind că fiecare doză poate fi letală. Persistă nu din plăcere, așa cum cred mulți, ci din necesitate. Aproape de sine, dependența nu este decât o constrângere tiranică care le transformă viața într-un iad.

Moartea domină scena psihică. Îmbogățește cotidianul vieții lor, deoarece a sigilat deja dinainte lumea lor psihică interioară. Înăuntrul acesteia se află, adesea, închis un mort drag de care nu au reușit să plângă, încapsulat într-o 'criptă' în interiorul Eului. Doliu pentru acest mort a fost imposibil în condițiile în care a avut loc marele pierdere.

Începerea utilizării drogurilor este plasată, de obicei, după experiența traumatizantă a morții unei persoane iubite, doliu imposibil și crearea criptei. Scopul mai profund al acestei persoane, de obicei în perioada adolescenței, este de a pune drogurile în locul a ceea ce a pierdut definitiv, pierderea ireparabilă, pe care o neagă complet.

În carte sunt prezentate exemplificativ paisprezece cazuri clinice de toxicomani, unde există imposibilul, doliu neîndeplinit și criptă. Subiectul are un interes clinic uriaș și poate juca un rol decisiv în procesul de dezintoxicare.