De la apariția relațiilor de schimb până la globalizarea epocii noastre, hrana este în același timp un obiect, dar și un indicator al tendințelor și al raportului de forțe care au co-creat istoria umanității. În zilele noastre, criza sanitară provocată de pandemia Covid-19 din 2019, dar și războiul din Ucraina din februarie 2022, au născut îngrijorări serioase cu privire la stabilitatea modelului agricol și alimentar predominant și la suficiența alimentelor de bază la nivel internațional.

Ne dăm seama acum că accesul aproape nelimitat la alimente nu reprezintă o realitate inviolabilă, că produsele agricole și alimentele joacă un rol crucial pe scena internațională, precum și în stabilitatea statelor. Pe măsură ce hrana se dezbracă de haina sa recreativă în societățile abundenței, se dezvăluie tot mai clar esența sa geopolitică.

Cărțile lui Pierre Raffard evidențiază provocările politice, economice, sociale și culturale care se manifestă pe câmpurile sau în podgoriile de-a lungul întregului lanț de procesare și distribuție, pe rafturile supermarketurilor, dar și în farfuriile noastre și în jurul acestora. Hrana ca mijloc de supraviețuire, dar și ca instrument de putere moale sau tare, provocările pe care schimbările climatice le impun asupra producției alimentare, hegemonia globală a anumitor companii de produse alimentare, rolul tehnologiei alimentare, internetul și strategiile de marketing care urmăresc să prevadă și să controleze cele mai personale alegeri ale noastre, mișcările pentru o producție și consum mai sustenabil al hranei, sunt fațete ale unei realități complexe și arată că farfuria noastră reprezintă un spațiu privilegiat pentru a înțelege lumea și a reflecta asupra evoluției societăților umane în viitor.