Allegoria strălucitoare a lui C.S. Lewis despre cer și iad – și prăpastia fixată între ele – este una dintre cele mai imaginativ exprimate povești ale sale, în care contestă ideile din 'Căsătoria cerului și iadului' de William Blake.

Într-un vis, naratorul urcă într-un autobuz într-o după-amiază ploioasă și pornește într-o călătorie incredibilă prin Cer și Iad. El întâlnește o întreagă gamă de ființe supranaturale, foarte departe de așteptările sale, de la locuitorii fantomatici, nemulțumiți ai Iadului până la îngeri și suflete care locuiesc pe câmpiile Cerului.

Această fantezie puternică, scrisă cu măiestrie, este una dintre cele mai durabile lucrări de ficțiune ale lui C.S. Lewis și o meditație profundă asupra binelui și răului.