Din antichitate a fost folosit sub formă de cataplasmă ca calmant și emolient pentru tratarea coșurilor, abceselor și inflamațiilor precum eczemele și lichenii.

În Evul Mediu se considera că era potrivit pentru tratarea paraziților intestinali, dar și pentru tratarea afecțiunilor dermatologice.

De asemenea, este cunoscută utilizarea sa pentru tratarea artritei și diabetului, precum și acțiunea sa ca antihelminic, emenagog, diuretic și laxativ.

Varietatea albastră a plantei are proprietăți sedative și poate fi folosită în cazuri de insomnie și suprasolicitare.

Poate fi consumată și sub formă de tinctură sau infuzie.