200 de ani și mai mult după moartea sa, poezia lui John Keats are puterea de a fascina și de a emoționa, lăsând cititorul cu senzația unei întâlniri neobișnuite, foarte intense.

Această traducere a câtorva dintre cele mai reprezentative poezii ale sale, de la primele sonete până la lucrările sale de maturitate, marile ode, încearcă să ne reconecteze cu marele creator, să aducă în limba noastră aroma poeziei sale – o poezie pământească dar și etereală, o poezie a simțurilor și a contrastelor.

Încercându-și forțele în cele mai diferite genuri poetice, Keats se dovedește a fi un experimentator inteligent și un meșteșugar unic al cuvântului.

Într-o cale paralelă cu poezia sa, scrisorile sale (scrisori către prieteni, către frații săi, către editorii săi, către iubita sa Fanny) deschid o fereastră către viața și gândirea zilnică a poetului. Ele luminează frământările unei suflete care pășea prin „incertitudini și mistere” căutând frumusețea în fiecare dintre manifestările sale.

Scrisorile lui Keats (după cum spunea Eliot, „cele mai importante care au fost vreodată scrise de un poet englez”) conduc direct la miezul procesului creativ și îl iluminează în cel mai esențial mod.