Expresia "istoria muzicii" probabil evocă imagini ale unor compozitori decedați, bărbați bine îmbrăcați cu peruci și veste, și oameni care dansează fără a se atinge. În cartea Muzica: O Istorie Subversivă, Gioia se luptă cu percepțiile greșite care subîntind această imagine monotonă. Gioia susține că poveștile tradiționale ale muzicii subestimează elemente considerate controversate sau absurde - conexiunile profunde ale muzicii cu sexualitatea, magia, extazul și stările alternative de conștiință, vindecarea, controlul social, conflictele generaționale, agitația politică, ba chiar violența și omuciderea.

Poveștile marginalizaților și revoluționarilor care au creat revoluții muzicale sunt reprimate și, în schimb, sunt onorați principalii adaptatori care au împrumutat inovații, au diluat impactul acestora și le-au ascuns sursele. În această carte, Gioia încearcă să recupereze istoria muzicii pentru cei nedoriți, cei rebeli și provocatorii - adevărații factori de propulsie ai schimbării și inovației.

Gioia povestește istoria muzicii de 4000 de ani ca o sursă de putere, schimbare, agitație și magie. El arată cum exclușii sociali au revoluționat în mod repetat și au devenit marii pionieri ai expresiei muzicale: sclavii și descendenții lor, de exemplu, au reinventat muzica în America și în alte locuri, de la ragtime, blues, jazz, R&B, până la bossa nova, soul și hip hop.

O narațiune revoluționară și revizionistă, Muzica: O Istorie Subversivă este o lectură esențială pentru oricine este interesat de semnificația muzicii.