Ne păcătuim cu gândul, cu cuvântul și cu fapta. Pentru a ne transforma în imagini curate ale Preasfintei Treimi, trebuie să depunem eforturi, astfel încât gândurile, cuvintele și faptele noastre să fie purtătoare și expresie a sfințeniei. Gândul, în Dumnezeu, corespunde Tatălui, cuvintele corespund Fiului, iar faptele sunt în Duhul Sfânt, desăvârșitorul tuturor.

Nu este de neglijat semnificația păcatelor gândurilor pentru creștin, deoarece în gândurile noastre, după cum mărturisește sfântul Macarie Egipteanul, se află toată plăcerea noastră față de Dumnezeu: Pentru că gândurile sunt începutul din care derivă cuvintele și faptele noastre, cuvintele, deoarece acestea fie transmit har celor care ascultă, fie sunt cuvinte stricate și devin ispită pentru unii sau corup gândurile și inimile altora. Mai mult decât cuvintele, faptele exercită influență, pentru că exemplul afectează oamenii mai mult decât orice altceva, atrăgându-i să-i imite.

Conștiința în oameni nu este altceva decât vocea lui Dumnezeu, care este pretutindeni, Cel care umblă în inimile lor. Ca Acela care a creat toate, și fiind unul, Domnul îi cunoaște pe toți, așa cum se cunoaște pe Sine, cunoaște toate gândurile, voințele și intențiile lor, cuvintele lor și faptele lor, atât cele prezente, cât și cele trecute și viitoare. Oricât de mult m-aș grăbi cu gândurile și imaginația mea. El este acolo înaintea mea, “unde voi merge de la Duhul Tău și de la fața Ta unde voi fugi?” (Ps. 138:7)

O! Dacă ne-am îndrepta atenția pentru a vedea consecințele păcatelor noastre sau ale faptelor bune. Cât de atenți am fi atunci, evitând păcatul și cât de zeloși am fi în faptele bune. Dacă inima este curată, atunci întreg omul este curat. Și dacă inima este necurată, atunci întreg omul este necurat. Aici se află lupta creștinului. Toți sfinții, prin post, veghe, rugăciune și evlavie, prin citirea cuvântului lui Dumnezeu, prin martiriu, prin trudă și sudoare obțineau o inimă curată, și astfel Duhul Sfânt a locuit în ei, i-a curățit de orice necurăție și i-a sfințit cu o sfințire veșnică.

De la Sfântul Ioan de Kronstadt