Medii familiale este terenul conflictului în Ioan Gavril Borkman. Şi, în timp ce visul burghez al prosperităţii materiale şi al ascensiunii sociale este atacat din toate părţile, în centrul dramei se recunoaşte fundamentala întrebare ibseniană: locul individului -şi mai ales al celui "excepţional"- în societate.

"Îi întrezăresc pe milioanele închise; simt venele metalice, mâinile lor palide care se desfăşoară, ramuri asemănătoare, asupra mea... Vreau, însă, acum, să vă şoptesc, în liniştea nocturnă. Vă iubesc! Pe voi!, care vă aflaţi semi-morţi în adâncurile întunecate! Vă iubesc, bogăţii însetate de viaţă... împreună cu toată strălucirea voastră a puterii şi autorităţii! Vă iubesc, vă iubesc!"