Nekyia este una dintre realizările strălucite ale filologiei germane din secolul al XIX-lea. Bazându-se pe o cercetare aprofundată a literaturii grecești și latine, de la operele homerice până la lucrările din perioada târzie a antichității, Albrecht Ditterich și-a exprimat opinia că eshatologia creștină timpurie nu se baza pe tradiția iudaică, ci pe credințe orfice și pitagoreice.

Ca ghid, a folosit Apocalipsa lui Petru, care fusese recent descoperită în Egiptul Superior. Această lucrare, pierdută încă de la sfârșitul Bizanțului, era populară în rândul primilor creștini, exercitând o mare influență asupra percepțiilor creștine despre rai și iad.

Cu toate că nu a fost inclusă în canonul Noului Testament, a fost citită ca fiind inspirată de Dumnezeu timp de secole și a inspirat pictorii și cântăreții bizantini. Afirmările lui Ditterich cu privire la originile eshatologiei creștine au provocat încă de la început intense discuții și reacții, dar unele descoperiri recente îl confirmă într-un mod pe care nici el nu l-ar fi putut prezice.