Profesorul Ioannis Th. Mazăs s-a ocupat cu minuțiozitate de două domenii științifice, geopolitica și islamul politic, unde contribuția sa a fost decisivă.

Ca geograf și specialist în geografia economică, a introdus pentru prima dată în realitatea academică grecească analiza geopolitică sistemică, propunând, într-o unică modalitate internațională, structura metodologică a acesteia conform propunerii științifice lacaniene.

A distins și definit epistemologic conceptele de geopolitică și geostrategie, evidențiind conceptul interdisciplinarității în structura științifică a analizei geopolitice și propunând înființarea unui 'consiliu grec de securitate națională', în conformitate cu aceste modele științifice.

A fost inițiatorul acestui domeniu în totalitatea școlilor de masterat ale forțelor armate grecești și ale organelor de securitate și a creat o școală de analiști doctori în geopolitică atât în Grecia, cât și în străinătate.

În același timp, a creat și a consacrat terminologia corespunzătoare în domeniile ştiinţifice suplimentare, în special în geopolitică.

De asemenea, contribuția sa a fost decisivă în studiul islamului, unde, de altfel, a modificat prin modelul său de cercetare personală numeroase probleme legate de studiul islamului în Grecia - și nu numai - în diversele sale manifestări.

Mai precis, putem distinge în lucrările sale științifice despre islam treisprezece volume.

În mod special: a) a cercetat islamul nu într-o manieră teologică acută, ci ca fenomen geopolitic; b) a demonstrat importanța islamului pentru înțelegerea lumii contemporane și ca instrument de politică externă; c) a făcut referire la baza islamică a Turciei sub masca pseudosecularismului; d) a menținut distanțe față de demonizarea islamului în mass-media; e) a contestat metoda nesigură a așa-ziselor antropologii sociale; f) a apelat pentru prima dată în Grecia la sursele autentice islamice; g) a examinat instituțiile fundamentale ale islamului, cum ar fi sura, etc.; h) a demonstrat legătura organizatorică între liberă masonerie și misticismul islamic, subliniind utilizarea acestuia ca factor geopolitic; i) a arătat modalitățile de funcționare ale economiei islamice; j) a realizat o clarificare terminologică a termenilor și conceptelor islamice; k) a clarificat ghazaul care i-a fost atribuit o imagine înșelătoare; l) a cercetat din surse originale ordinele islamice, islamogene și islamofane, clasificându-le cu aceste caracteristici; și m) a demonstrat legătura indisolubilă dintre islamul politic și mișcarea islamistă.

[Extras din textul de pe coperta din spate a publicației]