Anul acesta, Ubisoft a decis să inoveze și să lanseze două titluri noi în seria Assassin's Creed, ceva la care nu eram obișnuiți să vedem până acum. Assassin's Creed: Rogue a fost lansat alături de Assassin's Creed Unity, dar din păcate, a fost disponibil doar pentru consolele de generație anterioară. Cu alte cuvinte, titlul nu a fost decât un outsider, umbrit de măreția lui AC Unity. Cu toate acestea, când a venit momentul lansării sale, și cu toată atenția concentrată asupra lui AC Unity, Assassin's Creed: Rogue, neglijat și uitat, și-a dovedit valoarea și a furat cu dreptate lumina reflectoarelor de la celălalt titlu. Prin urmare, Rogue, demonstrându-și valoarea, deși târziu, poate fi considerat nu o construcție grabită a Ubisoft, ci mai degrabă o concluzie inteligentă și originală a trilogiei americane.
Assassin's Creed: Rogue este o experiență unică, deoarece vedem prin ochii templierilor, ceva la care nu eram obișnuiți în trecut. Shay este un asasin capabil, dar nu există îmbunătățiri în luptă. Povestea jocului te va ține captivat de la început până la sfârșit. În plus, avem multe întoarceri ale personajelor importante din trecut, cum ar fi Haytham, Achilles și Adewale. Durata jocului este satisfăcătoare, deoarece de fiecare dată când deblochezi o parte a hărții de la punctele de vedere, vei fi copleșit de misiunile secundare disponibile. Departamentul de grafică și sunet nu prezintă probleme; dimpotrivă, fac din Rogue un succesor demn al lui Black Flag. Pe scurt, Rogue, neglijat și uitat, vine și își arată valoarea în seria Assassin's Creed.
Τη φετινή χρονιά η Ubisoft αποφάσισε να πρωτοπορήσει και να κυκλοφορήσει δύο νέους τίτλους της σειράς Assassin’s Creed, κάτι που δεν είχαμε συνηθίσει να βλέπουμε μέχρι τώρα. Το Assassin’s Creed: Rogue κυκλοφόρησε πλάι πλάι με το Assassin’s Creed Unity, αλλά είχε την ατυχία να κυκλοφορήσει μόνο για Last-Generation κονσόλες. Με λίγα λόγια, ο τίτλος δεν ήταν τίποτα άλλο παρά ένα αουτσάιντερ, του οποίου τη δόξα έκλεβε το μεγαλείο του AC Unity. Έλα όμως, που έφτασε η ώρα κυκλοφορίας και καθώς όλα τα βλέμματα ήταν στο AC Unity, το παραμελημένο Assassin’s Creed: Rogue αποδείχτηκε αξιότερα και δικαιολογημένα κλέβει την «σκυτάλη» από τον άλλο τίτλο. Το Rogue, λοιπόν, δείχνοντας την αξία του, αν και αργοπορημένα, μπορούμε να πούμε πως δεν είναι μία πρόχειρη κατασκευή της Ubisoft, αλλά αντιθέτως ένα έξυπνο και πρωτότυπο κλείσιμο στην Αμερικανική τριλογία.
Το Assassin’s Creed: Rogue, είναι μία ξεχωριστή εμπειρία μιας και βλέπουμε μέσα από τα μάτια των Ναϊτών, κάτι που δεν συνηθίσαμε στο παρελθόν. Ο Shay είναι ένας ικανότατος δολοφόνος, στον οποίο όμως δεν υπάρχει κάποια αναβάθμιση στο combat. Η ιστορία του παιχνιδιού θα σας κρατήσει προσηλωμένους από την αρχή, έως το τέλος. Επίσης έχουμε πολλές επιστροφές σημαντικών προσώπων από το παρελθόν, όπως ο Haytham, ο Achilles και ο Adewale. Η διάρκεια του παιχνιδιού είναι ικανοποιητική, αφού κάθε φορά που θα ξεκλειδώνετε ένα κομμάτι του χάρτη, από τα viewpoints, τότε θα πνίγεστε από τα διαθέσιμα side missions. Ο γραφικός και ηχητικός τομέας δεν παρουσιάζουν κάποιο πρόβλημα, αντιθέτως κάνουν το Rogue ένα άξια διάδοχο του Black Flag. Με λίγα λόγια, το παραμελημένο Rogue, έρχεται και δείχνει την αξία του στην σειρά Assassin’s Creed.