Aveau Marx și Engels o teorie despre națiune? Ce abordare au avut față de mișcările naționale? Cum le combinau cu filozofia istoriei, analiza capitalismului și strategia revoluției mondiale? Și cum au influențat ei urmașii lor?

Cu aceste întrebări ca punct de plecare, vedem părinții materialismului istoric luând poziție față de mișcările naționale din Polonia, Irlanda, micile popoare slave din imperiul Habsburgic, dar și din China și India. Și să se înfrunte în Prima Internațională pe aceste subiecte cu reprezentanții altor curente revoluționare, susținătorii lui Proudhon și Bakunin.

Urmărim apoi partidele și liderii din a Doua Internațională discutând dacă proletarii au câștigat o patrie. Și dacă viitoarele state socialiste ar putea avea propriile colonii. Pe Bernstein crezând în socialism într-un singur – național – stat. Pe Kautsky insistând asupra perspectivei revoluției mondiale și analizând cum națiunile schimbă continuu forme.

Observăm partidele din a Doua Internațională confruntându-se cu principiul autodeterminării națiunilor. Rosa Luxemburg respingând independența țării sale, Polonia, și nefăcându-se de acord cu participarea socialiștilor la mișcarea națională. Pe Otto Bauer și austro-marxiști analizând cu istețime fenomenul național, din necesitatea lor de a găsi o soluție care să mențină unitară teritoriul țării lor, cu multiplele etnii diferite.

Pe Lenin înțelegând caracterul profund politic al naționalismului, prin analiza etapelor imperialiste ale capitalismului, și încercând să-l transforme din obstacol în aliat al revoluției. Pe Stalin dând definiția națiunii pentru a răspunde austro-marxiștilor și soluției pe care au propus-o pentru problema națională, ajungând, însă, parțial să fie de acord cu ei.

Pe Lenin înfruntându-se cu Stalin pentru respectarea principiului autodeterminării, în Ucraina și Georgia. Și pe Troțki visând la Statele Unite ale Europei. Pentru prima dată în limba greacă o descriere analitică a parcursului problemei naționale în gândirea și strategia revoluționară a clasicilor marxismului, prin extrase extinse din textele lor originale.