Două monografii militare. Sallustius, Gaius Sallustius Crispus (86–35 î.Hr.), originar din Amiternum, a acționat împotriva lui Cicero și Milo ca tribun în 52 î.Hr., s-a alăturat lui Caesar după excluderea sa din Senat în 50 î.Hr. și a fost reintegrat în Senat de Caesar, participând la campania africană a acestuia în 46 î.Hr., înainte de a fi numit guvernator al Noii Africi (Numidia). La întoarcerea sa la Roma, a scăpat de condamnarea pentru abuz de putere, s-a retras din viața publică și s-a dedicat istoriografiei. Cele două monografii existente ale lui Sallustius tratează despre declinul moral și politic al Romei, una despre conspirația lui Catilina și cealaltă despre războiul cu Jugurtha. Deși Sallustius analizează oameni și evenimente într-un mod clar și părtinitor, lucrările sale sunt importante și au influențat decisiv istoricii ulteriori, în special pe Tacit. Urmând exemplul lui Tucidide, dar bazându-se pe tradițiile stilistice și retorice romane, Sallustius a realizat o scriere distinctivă și impresionantă, cu caracterizări vii, în special în discursuri, și măiestrie în utilizarea episoadelor specifice pentru a ilustra mari teme generale. Pentru această ediție, textul și traducerea lui Rolfe pentru Catilina și Jugurtha au fost complet revizuite în conformitate cu cea mai recentă bibliografie.