Această carte reprezintă o contribuție semnificativă, din perspectiva teoriei politice normative, la discuția tot mai crescândă despre egalitate și diversele ei manifestări, cum ar fi fenomenele de sărăcie extremă, extinderea continuă a disparității dintre bogați și săraci și discriminările nejustificate care stigmatizează indivizi și grupuri.

Deși de obicei ne preocupă mai mult consecințele inegalității decât inegalitatea în sine, T. M. Scanlon explică de ce ar trebui să considerăm inegalitatea ca fiind moral discutabilă. Adică, de ce ar trebui să ne intereseze diferența dintre ceea ce au două persoane, dacă această diferență nu are consecințe asupra sănătății lor, oportunităților lor, bunăstării lor? Dacă ceea ce are vecinul meu nu influențează calitatea vieții mele, de ce m-ar interesa că are mai multe decât mine? De ce nu mă mulțumesc cu faptul că eu trăiesc bine, dar mă preocup de comparații?

Făcând referiri frecvente la realitatea empirică și fără a recurge la jargon filozofic, Scanlon încearcă să proceseze și să explice într-un limbaj accesibil antiteze fundamentale, dar și distincții rafinate care conferă sens atitudinii noastre față de inegalitate.

Subliniarea diferitelor perspective îi incită pe cititori să reflecteze mai profund asupra egalității, iar recapitulările frecvente îi ajută să nu piardă firul discuției.