Filosofia și „epistemologia” Woke reprezintă o continuare a vechii negări iluministe și marxiste a naturii umane. Omul este un „tabula rasa” pe care societatea poate scrie orice. Această filosofie va ajunge, prin filosofia postmodernă-deconstructivistă, la respingerea distincției dintre bine și rău, adevăr și fals, identitate și non-identitate.

Jacques Derrida va delegitima conceptul de Lege, înlocuindu-l cu principiul indeterminării și fluidității absolute. Gilles Deleuze va ajunge, cu un artificiu „revoluționar”, la cel mai extrem individualism, definind subiectul ca „nucleu”. Michel Foucault va vedea puterea ca o ideologie difuză, purtată de toți oamenii, considerând neoliberalismul ca răspuns la societatea disciplinară.

Ca filosofie aplicată, „wokismul” este promovat privilegial:

• De o versiune a mișcării feministe care vede genul ca pe o simplă construcție socială.
• De o mișcare decolonială care urmărește înlocuirea Marilor cu dominația celor care au fost odată subordonați.
• De un curent cultural care neagă continuitatea culturii umane și adevărul obiectiv sau științific, în favoarea prezentismului opresiv.

Contradicțiile raselor, grupurilor etnice, genurilor și identităților sexuale dobândesc un caracter esențialist și competitiv. În consecință, prevalează negarea constituirii societății albilor și a celor de culoare, intensificarea contestării identităților sexuale biologice și se pune la îndoială adevărul științific.