În 1982, după ce și-a vândut barul de jazz pentru a se dedica scrisului, Murakami a început să alerge pentru a se menține în formă. Un an mai târziu, a terminat o cursă solo de la Atena la Maraton, iar acum, după zeci de astfel de curse, fără a mai menționa triatloanele și o mulțime de cărți aclamate de critici, reflectă asupra influenței pe care sportul a avut-o asupra vieții sale și asupra scrisului său.

O parte călătorie, jurnal de antrenament și amintire, această memorie revelatoare acoperă pregătirea sa de patru luni pentru Maratonul din New York City din 2005 și locuri precum grădinile Jingu Gaien din Tokyo, unde a împărțit odată cursa cu un olimpic, până la râul Charles din Boston, printre tinere care îl depășesc. Prin această minunată lentilă a sportului, se conturează o cornucopie de amintiri și înțelegeri: momentul de revelație când a decis să devină scriitor, cele mai mari triumfuri și dezamăgiri, pasiunea sa pentru discuri de vinil vintage și experiența, după vârsta de cincizeci de ani, de a-și vedea timpurile de alergare îmbunătățindu-se și apoi scăzând.

Fiind pe rând amuzant și grav, jucăuș și filozofic, Despre ce vorbesc când vorbesc despre alergare este bogat și revelator, atât pentru fanii acestui scriitor măreț dar privat, cât și pentru populația în creștere a sportivilor care găsesc satisfacție similară în alergarea pe distanțe lungi.