Cehov, cu puținele sale piese de teatru, a influențat cât câțiva dramaturgi moderni; în special cu tetralogia dramelor sale complexe scrise în ultimii ani ai vieții: Rândunica, Unchiul Vania, Cele Trei Surori și Grădina de vișini.

Teatrul lui Cehov a fost numit teatru al realismului fantastic, teatru al detaliilor psihologice și al reconfigurării realității. Nicio tehnică a teatrului tradițional nu poate reda nuanțele psihologice fine ale personajelor din teatrul cehovian.

Metamorfoza actorului în personajul cehovian se realizează prin mult exercițiu, pe baza autocontrolului, intuiției și imaginației, care împreună cu cunoștințele duc la o completă identificare emoțională și organică.