Amintirile lui Marcus Aurelius sunt o realizare filosofică și un imn stoic dedicat vieții: ne amintesc că nu există o rugăciune mai ascultată decât recunoștința și un scop mai important decât înțelegerea și bunătatea.

Nouăsprezece secole după scrierea sa, acest jurnal, pe care l-a scris pe frontul de război pentru a-și întări spiritul, rămâne la fel de relevant ca niciodată, și ne simțim norocoși că putem să ne scufundăm în adâncurile gândurilor unui om remarcabil.

Scrierile adresate lui însuși, care nu erau destinate publicării, au fost scrise într-o perioadă de zece ani și au fost tipărite pentru prima dată la Zürich în 1558, dintr-o copie a unui manuscris care acum a fost pierdut.