Portrete ale treizeci și cinci de femei pionier în matematică, care, în diverse perioade istorice, țări și culturi, depășind obstacole și prejudecăți, au contribuit decisiv la evoluția științei.

Cu toate acestea, pentru aceste femei, Istoria și poveștile despre matematică nu au dedicat decât comentarii scurte sau foarte puține referințe în marja lor, sau le-au ignorat complet. Se spune adesea că Istoria este scrisă de cei învingători, dar istoria matematicii a fost scrisă de bărbați, cei învingători în războiul nedrept al miturilor și prejudecăților îndreptate împotriva remarcabilelor femei matematiciene. O nedreptate pe care această carte își propune să o corecteze.

Dezvoltarea cunoștințelor matematice depinde în mare măsură de comunitatea în cadrul căreia sensul noilor obiecte și practici matematice devine subiect de discuție, iar importanța acestora este ridicată la nivel de negociere și, în cele din urmă, de acceptare sau respingere. Posibilitățile și oportunitățile femeilor de a se stabili ca academice sau chiar ca cercetătoare în matematică depind în mare măsură de accesul lor la această comunitate și de acceptarea lor de către aceasta.

Se pare, însă, că procesul de acces și acceptare este diferit pentru femei comparativ cu bărbații. Cauzele sunt multiple, obiective sau subiective, dar întotdeauna construite social.

Primul și foarte decisiv motiv pentru care femeile au fost excluse din matematică este ideologic; sunt prejudecăți adânc înrădăcinate și larg răspândite, conform cărora femeile nu dispun de abilitățile mentale necesare pentru a studia matematică și a se angaja în cercetarea matematică.

Fragment din carte