Când Homeward Bound a apărut prima dată în 1988, a schimbat pentru totdeauna modul în care înțelegem America în timpul Războiului Rece. Cercetătorii înțelegeau anterior perioada de după al Doilea Război Mondial ca pe o epocă în care americanii se îndepărtau de politică pentru a se bucura de roadele păcii și prosperității după decenii de criză și război, în timp ce liderii lor rămâneau preocupați de amenințarea sovietică și pericolele Epocii Nucleare. Homeward Bound a pus la îndoială ideea unui spațiu privat politic neutru, demonstrând că Epoca Nucleară și Războiul Rece nu erau doar preocupări ale experților și politicienilor, ci erau interconectate cu viața americană la fiecare nivel, de la sala de conferințe până la dormitor. Așa cum susține Elaine Tyler May, politica externă oficială de „conținere” a Uniunii Sovietice avea un corespondent pe plan intern, în care pericolele percepute ale epocii - războiul nuclear, subminarea comunistă, excesele de consum, experimentarea sexuală și emanciparea femeilor - erau „conținute” în cadrul familiei, o instituție care acum era așteptată să îndeplinească speranțele și visurile membrilor săi pentru siguranță și o viață bună într-o lume înfricoșătoare. „Conținerea familială” este acum interpretarea standard a epocii, iar Homeward Bound a devenit o lucrare clasică. Această nouă ediție include o introducere actualizată și un nou epilog care examinează moștenirea obsesiilor Războiului Rece cu siguranța personală și familială în prezent.