În 2013, când politica germană a invadat viața cotidiană a grecilor într-un mod violent și punitiv, Sindromul German a fost o încercare de a cunoaște și de a înțelege „germanitatea” și Sonderweg, particularitatea germană, dincolo de stereotipurile grecești legate de ocupație și de Al Doilea Război Mondial.

Azi, în 2024, au fost adăugați noi motive serioase care fac necesară o înțelegere mai profundă a „germanizării” (Deuschtung) și a aspirațiilor sale. Problema germană este o problemă europeană, dacă nu chiar globală. Din acest motiv, actualizarea cărții a fost considerată necesară, pentru a reașeza întreaga dezbatere în termeni geopolitici și geo-economici actuali, în special după anunțul colosal al programului de reînarmare a Germaniei, dar și crizei politice izbucnite din cauza recesiunii care a afectat țara.

Această ediție se încheie cu un Epilog. În acesta, sunt înregistrate toate evenimentele care au avut loc din 2013 până în prezent, se prezintă evaluarea decadelor de memorandumuri - conform studiului detaliat realizat de institutele CEPS și NIESR, la comanda Comisiei Europene - precum și critica acestui studiu din partea a patru miniștri greci ai Economiei.

O prezentare detaliată a crizei economice care a izbucnit în Germania în doi ani de război ruso-ucrainean, din cauza pierderii avantajului energetic și nu numai, a dus la o criză politică majoră care conduce țara către alegeri anticipate. Este demn de menționat că criza a izbucnit la o zi după victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale americane. Confruntarea iminentă amenință Germania cu o destabilizare politică și economică; și aceasta, în etapa istorică în care condițiile permit reînarmarea țării, din cauza pericolului din Est.

Așadar, reeditarea actualizată a Sindromului German vine într-o conjunctură interesantă pentru întreaga Europă, având în vedere că în 2024 au fost publicate mai întâi memoriile lui Wolfgang Schäuble și acum ale Angelei Merkel, care iluminează aspecte ale politicii germane în criza euro și a Greciei. Actualizarea se concentrează atât pe strategia Berlineză pentru reînarmare, cât și pe miza alegerilor germane și criza structurală a economiei.

Înțelegerea politicii externe a Germaniei presupune, pe lângă cunoașterea dimensiunii sale istorice, cadrul intelectual și politic în care aceasta se conturează. Jurnalistul Makis Andronopoulos a făcut o primă tentativă de înțelegere a politicii Berlinului având ca referință conturarea „germanității” („Deutschtum”) în 2013, când „știrile de la ora 8” erau copleșite de politica germană.

A făcut acest lucru cu cartea sa, Sindromul German – Grecia și Europa în fața particularității germane, în același timp însă, această carte a fost și un act de reacție, politică și culturală. Nu este întâmplător că cartea a fost reeditată în 2015 în două volume de „Națiunea duminicii”. Atunci, Andronopoulos a ajuns la o concluzie - pe care a denumit-o metaforic „sindrom german” - că germanii sunt cuprinși de o obsesie apăsătoare pentru recunoaștere și dominație în ultimii două secole.

Azi, el consideră că în cei douăsprezece ani care au trecut s-au adăugat multe evenimente care sprijină justificarea acestei caracterizări. Este vorba despre un set de simptome politice și sociale, dar și ale alegerilor istorice ale elitei germane care se repetă și care își au originea în idealismul german, conceptele de stat, destin, recunoașterea superiorității și dreptul puterii.

Principalele simptome ale „sindromului german” sunt ideologiile metafizice care afectează germanitatea, voința necruțătoare de extindere, impunerea omogenității și a cadrelor normative stricte. Toate aceste simptome s-au exprimat într-un mod extrem în politicile impuse de Berlin Greciei în timpul implementării celor trei memorandumuri.

În Partea I a cărții, autorul realizează o plimbare impresionistă prin istoria Germaniei, fundația filozofică a germanismului și Sonderweg, calea specială pe care Germania a urmat-o în evoluția sa în raport cu celelalte mari puteri și societăți din secolul al XIX-lea. Desființarea Imperiului Roman, fundamentele germane ale Europei, reforma întârziată, rolul lui Napoleon în unificarea Germaniei, Bismarck, cele două războaie mondiale, miracolul economic postbelic, strategia capitalului german, economia supremației și raționalitatea eshatologică sunt teme care se desfășoară cu logica și scriitura unui reportaj.

În Partea a II-a se analizează politica germană în primii trei ani ai crizei grecești, relațiile greco-germane - și prin prisma despăgubirilor de război și a împrumutului forțat de ocupație - dar, de asemenea, și efectele gestionării germane în Uniunea Europeană. Textul din 2013 a fost îmbunătățit cu note de subsol care înregistrează evoluția evenimentelor și consecințele lor.

Este deosebit de interesant că în ultimele capitole, autorul se referă la tendințele, scenariile și politicile de bază care dominau acum zece ani viitorul Europei, oferind cititorului posibilitatea de a reflecta asupra poziției noastre actuale. Această ediție se încheie cu un Epilog. În acesta, sunt înregistrate toate evenimentele până în prezent, se prezintă evaluarea decadelor de memorandumuri - conform studiului detaliat realizat de institutele CEPS și NIESR, la comanda Comisiei Europene - precum și critica acestui studiu din partea a patru miniștri greci ai Economiei.