Etica Nicomahică este considerată una dintre cele mai mature și semnificative lucrări ale lui Aristotel și este una dintre cele mai fundamentale lucrări ale filosofiei occidentale. Pentru Aristotel, toate acțiunile umane sunt făcute cu un scop, care este fericirea – cel mai înalt bine. Potrivit filosofului, atingerea fericirii poate exista doar atunci când o persoană este virtuoasă.

Etica Nicomahică este unul dintre cele trei tratate care se ocupă cu analiza formelor și condițiilor virtuții morale și intelectuale conform lui Aristotel. Examinează și analizează în detaliu problemele și conceptele cheie ridicate de filosof, cum ar fi fericirea, responsabilitatea, educația morală, virtuțile morale, înțelepciunea practică și prietenia.