O carte plămădită în cuptorul tradiției athonite despre viața de rugăciune, despre rugăciunea care devine viață și înviere, o scară ce se înalță dinlăuntrul pocăinței și al osândirii de sine și ajunge până la simțirea dumnezeieștii înfieri.
Publicația de față cuprinde două părți: în prima parte, cinstitul Părinte Stareț Efrem Vatopedinul tâlcuiește cu aleasă însuflare trăirile lui Gheronda Iosif în vremea rugăciunii și înfățișează amănunțit învățătura sa despre rugăciune, iar în a doua parte sunt reproduse rugăciunile rostite spontan de Gheronda Iosif, în cuvintele sale.
După volumul biografic publicat în anul 2021 — „Gheronda Iosif Vatopedinul, un surâs din veșnicie” —, cartea de față vine să întregească portretul duhovnicesc al acestui mare stareț aghiorit contemporan, cuvios și ales ucenic al marelui Sfânt Iosif Isihastul, de la care a moștenit atât numele, cât și puterea binecuvântării părintești.
Părintele nostru duhovnicesc, monahul Iosif, a fost un om de o adâncă smerenie. Niciodată nu s-a prețuit pe sine. A avut o viață plină de osteneli, prigoniri, întâmplări neașteptate, necazuri și greutăți, dar harul lui Dumnezeu l-a ocrotit cu prisosință tot timpul. Primea disprețul, necinstea, înjosirea, osândirile și defăimările fără să țină minte răul și fără să cârtească. Mereu lua vina asupra sa. Era plin de milă, iar inima sa părintească îi cuprindea și îi ierta pe toți, fiindcă Îl cuprinsese înlăuntrul ei pe Hristos.
Lucrarea sa aparte, „rucodelia” sa duhovnicească de zi cu zi, erau plânsul, lacrimile, tânguirea aducătoare de bucurie, cum o numesc Părinții. Plângea necontenit la rugăciune, îndeosebi când se apropia de Sfânta Împărtășanie. Niciodată nu s-a împărtășit fără lacrimi (Mitropolitul Atanasie de Limassol).
Fericitul nostru Părinte duhovnicesc Iosif Vatopedinul a fost unul dintre puținii care au avut darul rugăciunii curate și neîncetate, precum și al stării de dincolo de rugăciune. Cum a ajuns la aceasta și cum lucra rugăciunea în viața lui ne vom strădui să înfățișăm în această carte, folosindu-ne de învățătura sa despre rugăciune, de cele trăite alături de el vreme de treizeci de ani, precum și de rugăciunile rostite spontan, în cuvintele sale, pe care le înfățișăm pentru prima dată tuturor spre lectură (Arhimandritul Efrem Vatopedinul).
Număr de pagini
392
Traducere
Marea Sfântă Mănăstire Vatopedi, Sfânta Mănăstire Diaconești
Copertă
Moale
Anul publicării
2024
Dimensiuni
17x24 cm
Editor
Holy and Great Monastery of Vatopedi