Pentru Grecia, primul sfert al secolului 21 a fost marcat de intrarea sa în euro și de euforia Jocurilor Olimpice de la Atena, de insecuritatea crizei economice și de migrarea creierelor, de accentul pus pe eficiență și pe identitățile de gen. Primele decenii ale secolului actual au fost deosebit de dinamice și disruptiv, pe măsură ce tehnologiile digitale s-au impus și imaginea și rețelele sociale au dominat, rezultând în numeroase rearanjări în ceea ce privește scrierea, citirea și comunicarea.

Scopul cărții este de a cartografia tendințele și evoluțiile din literatura neo-greacă în raport cu căutările literare și teoretice internaționale, precum și cu noul peisaj editorial și digital, cu contribuții din partea specialiștilor din diferite domenii (literatură, critică, teorie, jurnalism, rețele sociale, domeniul academic și editorial). Textele volumului sunt desfășurate pe mai multe niveluri: biopolitic (feminism, queer, criză, postpolitică, granițe și migrație), comunicativ/didactic (lecții de scriere creativă, rețele sociale), instituțional (politica cărților, promovare în străinătate) și tehnologic/filozofic (inteligență artificială), vizând un dialog transdisciplinar și multifacetat, în care generații diferite își exprimă opiniile și experiențele.